Mi-am propus un nou exercițiu – de fiecare dată când fac ceva să îmi pun următoarea întrebare: de ce vreau să fac asta?

Sunt sigură că mulți dintre noi practică acest exercițiu însă nu o conștientizează, și eu fac parte din această categorie.

Cum mi-am dat seama?

Săptămâna trecută am fost la Conferința internațională JCI (Junior Chamber International) care se ține o dată pe an. JCI este un ONG care are drept scop producerea de schimbări pozitive în comunitate. JCI e prezent în mai mult de 100 de țări și 6 000 de comunități, iar la nivel internațional are peste 200 000 membri. La conferința ce a avut loc în Amsterdam au participat aproximativ 4 000 de oameni. Conferința a durat 5 zile în care au avut loc workshopuri, traininguri, adunări generale, forumuri și multe altele.

La majoritatea workshopurilor de care am beneficiat, “de ce-ul” a fost menționat ca exercițiul cheie dacă vrei să începi un nou proiect, un nou business, și nu în ultimul rând, dacă vrei să faci ceva, ca de exemplu să te implici într-o activitate nouă, să schimbi jobul, să participi la un eveniment.

Și dacă tot sunt în contextul “de ce-ului” să vă spun de ce am fost la conferință…

Mi-am dorit să învăț din experiența internațională, să descopăr ce fac alte țări, cum se implică în comunitate pentru a avea impact pozitiv.

Nu vreau să îmi fac o carieră internațională în JCI, să devin președinte, vicepreședinte, însă vreau să învăț de la oamenii care fac lucruri diferite pentru a avea o lume mai bună, care își dedică timpul personal voluntariatului, care gândesc nu doar pentru binele propriu ci pentru comunitate, pentru mediu.

Acesta a fost “de ce-ul” principal pentru a participa la conferință.

și ce am învățat.

Câteva idei și exemple care mi-au rămas în minte cel mai mult:

Viziune și strategie

Orice proiect ți-ai propus are nevoie de o viziune și o strategie clară. Da, știm asta, am învățat teoria, însă cât de des o punem în practică? Cât de des acea viziune și strategie este comunicată, înțeleasă și cunoscută de către membrii implicați în proiect?

Strategia trebuie agreată de toți membrii implicați altfel riști să le dai pe tavă ceva ce ar putea să nu le convină. Este bine să știi că ai o părere luată în considerare.

Starters4community

Companie socială care la rândul ei vrea să ajute alte companii sociale. Scopul acestor businessuri este în primul rând adresarea unei probleme sociale și după aceea crearea de profit.

Sunt atâtea nevoi în comunitate, cum ar fi dacă antreprenorii din România și-ar îndrepta privirea spre această piață? Desigur, este nevoie de o altă mentalitate, trebuie să gândești pentru binele oamenilor, pentru binele mediului și asta clar că nu e ușor pentru că am fost învățați, majoritatea, să ne pese în primul rând de noi.

Dacă vrei să faci antreprenoriat social, identifică problema întâi, cu siguranță vor veni și ideile creative dacă cu adevărat îți dorești soluționarea acestor probleme.

InStock – combaterea risipei alimentare

Un business social care își propune să lupte cu risipa alimentară, cum? folosind alimentele, care în mod normal sunt aruncate la gunoi, drept materie primă pentru prepararea bucatelor în restaurantele lor.

42% din risipa alimentară e cauzată de consumatorul final. Sunt multe metode de a preveni aceasta. InStock ne oferă și câteva sfaturi printre care: înainte de a face cumpărături, verifică ce ai în frigider, fă-ți o listă cu produsele pe care vrei să le cumperi, altfel ești tentat să cumperi multe produse de care nu ai nevoie, privește, miroase și gustă înainte de a arunca produsele.

Tot din alimente ce altfel ar fi risipite, instock produce bere, cereale…

Ei nu se gândesc doar la profit, însă se provoacă zilnic pentru a rezolva din problemele risipei. Noi de ce nu putem face asta?

Hidden impact

Deseori suntem gata să judecăm după aparențe. La fel suntem gata să luăm decizii și să acționăm fără a ne da seama care este impactul adevărat ale acelor acțiuni.

Babbette Procelijn mi-a deschis ochii prezentându-mi câteva exemple de impact ascuns. Știam că nu facem bine mediului, însă nu cunoșteam răul pe care îl facem în cifre concrete.

Cu cât la sută credeți că mașinile electrice sunt mai bune decât autovehiculele alimentate cu combustibil?

Răspunsul îl găsiţi pe blogul Cristinei. 😀

 

Cristina Macovei

Manager Proiecte JCI Cluj

Product Manager at Tapptitude